Patrimoniul arhitectural al Dobgorei de sud Partea 4b - Casele urbane

CASELE URBANE de pe timpurile înaintea anului 1878 în linii generale repetă tipurile caselor rurale – cu precădere cu un etaj, din chirpici. Din acest motiv, orașele din câmpia după Eliberarea seamănă mai mult cu sate. În orașele maritime este diferit. Acolo se folosește foarte mult piatră.

  

 

Casa unor comercianți greci din Balchik, anul 1871

În fațada sunt încorporate reliefuri cu inscripții: cu anul construirii și denumirea proprietarului.
La unele case sunt prezente doar inițialele, la altele datele sunt mai detaliate.
Este greu de descoperit dacă casele nu sunt din piatră, precum cea din sfârșitul secolului XIX.
Încă în anul 1872 (sau 1873), prin decret al Sultanului, în spitalul nou din Dobrich a fost angajat Dr. Gheorghe Popescu. L-au convins a se căsători cu o bulgăroaică, a ordonat viața sa în mod european și a construit o mare casă în centrul orașului - singură casă cu balcon de atunci. Casa nu există de mult, dar am date referitoare la locația sa, neputând descoperi mai multe detalii despre această casă.
După Eliberarea, istoria Dobrogei de Sud face parte din istoria Bulgariei libere. Asta se referă și cu privire la istoria arhitecturii.

 

Casa fraților Dimitar, Mataki, Atanas și Nikola Iuchiormanski din Balchik, anul 1889.
Atanas Iuchiormanski a fost primarul orașului Balcik în anii 1903 și 1904. 

Meșteșugarii, comercianții mici și funcționarii administrației au început să construiască case noi în orașe. Cu camere mici, fără încăperi sanitare, dar decorate cu pilaștri la colțuri (executate din tencuială), cadre în jurul ferestrelor, cornișe și frize cu ornamente geometrice. O mare parte din aceste case au fost demolate, altele sunt reconstruite și modernizate.

Această casă din Balchik are vechime de 100 de ani, deși nu arată atât de veche.

În plus, această casă oferă o panoramă excelentă la mare.
Nu toate casele de 100 de ani au norocul acestei case din Balcik. Dacă moștenitorii sunt mulți sau dacă sunt departe, imobilul are o soartă sumbră.

Clădire rezidențială – comercială din orașul Balchik.

Originalul acestei case urbane de pe timpul Renașterii din a două jumătate a secolului XIX a fost cu construcție de lemn dărăpănată, care s-a prăbușit. Casa a fost restaurată pe baza unui proiect din anul 1995 cu același aspect, dar cu schelet din beton armat și zidărie din cărămizi. Pe primul etaj există magazine mici.

Clădire rezidențială-comercială din orașul Balchik.

Face parte din ansamblul de pe strada principală.
Al doilea etaj încă nu a fost “modernizat”.
Cu excepția celor trei ani (1916-1919), de la anul 1913 până la 1940, Dobrogea de Sud a fost sub guvernarea română. Documentele din arhivă sunt în limbă română, inclusiv cele tehnice.
Practic, casele urbane păstrate datează din această perioadă. Proprietarii sunt oameni bogați – comercianți, bancheri, funcționari de stat, doctori. După origine proprietarii sunt români, bulgari, armeni, evrei. Proiectanții caselor sunt cu precădere arhitecți români sau italieni, cei bulgari sunt excepție. Bineînțeles, sunt persoane cu educație și cultură europene. Datorita acestora, orașele și-au schimbat complet aspectul.

 

Case cu un etaj din orașul Dobrich

Planul casei din stângă este simetric, similar planurilor caselor rurale cu trei încăperi. Cerdacul este înlocuit de un hol de intrare, acoperișul cu trei versanți – cu acoperiș cu doi versanți. Deschiderile sunt înrămate, construcția tavanelor este marcată în exterior cu frize. 

Și casa din dreaptă este simetrică, dar cu o încăpere centrală mai mare – salon. Există o diferență esențială în fațada – această este decorată mult mai bogat. Casa ”plânge” de o renovare, iar pomul din fața parcă încearcă a ascunde lipsa îngrijirii casei.

 
Casă cu două etaje din orașul Dobrich

Pridvorul acoperit, deasupra sa – spațiul deschis acoperit (semi-loggie); rândul exterior al tâmplăriei de la etajul întâi – ondulat spre exterior.

Casă cu un etaj din Dobrich

Colțurile sunt accentuate cu pilaștri, cadrele de sub și deasupra ferestrelor se termină cu ornamente triunghiulare, cornișa sub streașina este divizat[ în dreptunghi netezi și reliefați, care alternează. Lucarna este destul de înaltă și spațiul de sub acoperiș se poate folosi.

 
Casă cu două etaje din Dobrich 

Se află lângă casa cu un etaj și este ca sora ei mai mare.
O diferență se poate observa doar la fațada, la frizul de sub streașină și la consolele streșinii.

 
Clădire rezidențială din orașul Dobrich

Colțul dintre cele două străzi este amenajat prin inclinare în plan, ridicare în înălțime față de pereții laterali și prin cupolă în două trepte acoperită cu fulgi de tablă. În alte cazuri, ele sunt suficiente pentru a se accentua colțul, dar în cazul acesta este adăugat și un balcon formidabil.
După numeroase reamenajări, repartizarea este complet diferită față de cea originală. Din cauza modificării funcției primului etaj și soclului înalt, a trebuit să fie construit un spațiu exterior și trepte.

 

Urmează restaurare. Sperăm restaurarea să fie executată astfel încât să confere clădirii splendoarea sa anterioară.

Clădire rezidențială din orașul Dobrich

Clădire monumentală, exigentă, cu accent asupra colț, deși nu se află în parcelă de colț. Centrul planului este un salon cu scări din lemn între etaje. Cozorocul metalic deasupra intrării a fost cu sticlă ornamentală colorată. După date neconfirmate, această are o copie exactă în Viena (sau invers).
În stângă, din spatele casei se vede o clădire gri cu două etaje și cu mansardă. Știu că a fost proiectată de către prima femeie-arhitectă din Dobrich, cărei prenume este Malta. Clădirea a fost în condiție foarte gravă și în urma cu zece ani a fost demolată.

Clădire rezidențială din orașul Dobrich

Situată pe o stradă mică fără circulație intensivă, această casă nu poate rămâne neobservată. Nu doar din cauza faptului că este bine întreținută și colorată. Casa este cu o schemă simetrică, balcon, care servește și ca adăpost al intrării, ușa balconului cu arc și deasupra sa – un balcon foarte mic și console din lemn ondulate frumos sub streașina.

Clădire rezidențială-comercială din orașul Dobrich

Clădire rezidențială din orașul Dobrich 

În stângă – fațada este simetrică, dar repartizarea pe etaje nu este. O decorare modestă, care accentuează construcția. Grătar metalic ușor și delicat pe parapetele balconului. Renovată în curând, fațada categoric se deosebește de restul clădirilor. 

În dreaptă – după înstrăinarea, casa a fost departament pentru copii la un spital, apoi – bibliotecă. Casa este printre cele mai frumoase case din oraș, reconstruită de proprietarul în local de alimentare publică, cu grădină bine întreținută în față.

Casă din orașul Balchik

Cuptor zidit (jamal) 

Proiectantul Castelului a construit și a locuit în această casă.
Construită doar din calcar lumaselic, cu arce ascuțite la deschiderile.
O privire este suficientă pentru a fi reținută.
Valul raționalismului în arhitectura în anii 30 din secolul ХХ ajunge și regiunea noastră. Și proiectanții și beneficiarii repede acceptă noile principii și lasă modele excelente în această direcție.

Clădire rezidențială din orașul Dobrich.

O compoziție de volume curate, pereți netezi, nimic în plus. Arată și mai bine din partea străzii, dar se vede doar când după ce cad frunzele pomilor. Până în curând fațada a fost de culoare ocru deschis, dar după aplicarea termoizolației are o nouă culoare. 
Gardul alb pe primul plan nu este decorativ, ci este autentic, și până în urmă cu jumătate de secol a separat două curți. În nișele s-au ordonat lemnele de foc.

Clădire rezidențială din orașul Dobrich.

Clădirea este cu aceiași caracteristică, doar că fațada este acoperită cu tencuială reliefată.
Mulți au avut casă cu două etaje și cu balcon pe strada principală, dar un număr limitat de persoane au avut posibilitatea a-și cumpăra o casă în afara orașului.

Vilă din Balchik

A fost centru de întâlniri ale elitei – creatori și iubitori ai artei. 
A fost neglijată, dar au existat planuri pentru restaurarea sa. Nu știu în ce condiția este acum.

Castelul – într-un mediu nou

Castelul reginei române Maria și grădina botanică a castelului sunt cele mai vizitate obiective din Balchik. Acum fluxul vizitatorilor va crește – din cauza hotelului, construit în vecinătate imediată. 
Prin proiectul hotelului cu siguranță au fost atinse indicatorii maxim admisibili de construire a UPI-ul (teren amenajat). Cândva silueta castelului a fost foarte singuratică în verdeața. 
E, am văzut că în Dobrogea de Sud există tot felul de case. Dar Castelul este unul singur.